Revelionul

Un sinucigaş - sărmanul! -
Despre revelion va spune
Că e noaptea-n care anul
Capăt zilelor îşi pune!
                           de Sorin Beiu

Precizare

E de-ajuns doar o scânteie
Gura lumii s-o încingi,
Dar aprinsă de-o femeie,
Nici cu Dunărea n-o stingi!
             de Cristinia Mesea-Ulmeanu

Poliţia Română şi "In vino veritas"

Când cazu-i foarte complicat
Muncesc cu toţii exemplar,
Interogând în lung şi-n lat,
De la Fetească la Cotnar.
                         de Mihai-Gabriel Voinea

Atac cerebral

Creierul, nefolosit
Şi uitat, şi părăsit,
Într-o zi de disperare,
A decis să se omoare.
                  de Aurel Buzgău 

La petrecere

Am chemat şi un amic
Ce predă filozofia,
Nu găsesc la el nimic,
Însă vine cu soţia!
                de Mihai Danielescu

Moş Crăciun a dat o lovitură

Moş Crăciun, cu viclenie,
A intrat, mă rog, pe coş
Şi de la bucătărie...
A şutit un caltaboş.
                   de Marian Cioacă

În loc de colinde

Obiceiul ancestral,
Cel cu "Steaua sus răsare!",
A ajuns, azi, ritual,
Dar cu disco şi pahare.
               de Nistor I. Bud

Un Crăciun grăbit


Crăciunul se grăbeşte azi:
Românul grabnic porcu-şi taie,
Se-aud colinzi, se fură brazi
Chiar de la Sfântul Nicolae!

                      de Valentin David
 

Confuzie de sărbători

De când îi cântăm colinde,
S-o fi zăpăcit şi Moşul:
Dă aleşilor merinde,
Iar nouă... ne lasă coşul.
                          de Gogu Rusu 

Datorie patriotică

Soaţa lui, agent secret,
"Lucră" în neştire
Cu amantul ei, discret,
Sub acoperire.
              de Ionel Negruţ

România e ţara cea mai coruptă din Europa (presa)

Cum spune azi un clasament,
Suntém "cei mai" pe continent;
Cu-atât de mulţi, făr' de efort,
Noi dăm din plin şi la export...
                               de George Budoi

Preferinţă

Neştiind că-i place banul,
Întrebă încet, peltic:
- Cum să vă aduc curcanul?
- Pune-l, nene, într-un plic!
             de Ştefan Marinescu

Femeia curvă

Nu-mi plac pe lume şi îi iau la rost
Femeia curvă şi bărbatul prost".

Femeia curvă nu are ruşine
E-n stare să se culce cu oricine.

Îşi pîngăreşte sufletul şi trupul
Cînd intră în călduri, urlă ca lupul.

Ea are doar un gînd: cum să înşele
Şi urmele trădării să le spele.

Are bărbat, dar şi cîţiva amanţi
De-a valma - poliţişti şi traficanţi.

De e nevasta unui general
Şoferul e măgarul ideal.

Ce teatru joacă! Şi ce sfîntă pare!
Fără bărbatul ei te juri că moare!

Face mîncare, calcă, spală vase
L-a-mbrobodit cu vorbe drăgăstoase.

Dar cînd în pat cu el se tăvăleşte
Nemernica la altul se gîndeşte.

Şi-n mintea cu IQ sărac şi nul
O călăreşte-atunci un alt mascul.

Această scenă zilnic se repetă
În tot mai multe locuri pe Planetă.

Roasă de pofte, ca un animal
Ea dogoreşte, vai, ca un furnal.


Şi primitivă, ca un drac senil,
Compară, critic, cine-i mai viril.

Apoi pîndeşte clipa s-o zbughească
Pe unul din amanţi să-i întîlnească.

Ba uneori, cînd soţul nu-i acasă
Neruşinata-l bagă şi în casă.

Emoţia e mare, dulce-i riscul
Face şpagat, de-i sare şi meniscul.

Aud vecinii ţipetele ei
Însă în loc s-o toarne, vor şi ei!

Îl pune pe ibovnic şi la masă
Îi dă halatul soţului, ce-i pasă?

Stau hăndrălăii, bucuroşi, la coadă
Să o muncească, pînă o deznoadă.

Şi cînd încornoratul vine-acasă
E mai candidă decît o mireasă.

Nici usturoi, putoarea, n-a mîncat
Nu ştie, el, ce ştie-ntregul sat.

Toţi sînt complici, printr-o tăcere laşă
Poftind, şi ei, muierea cea iabraşă.

N-are nimica sfînt acest curvoi
E scroafa ce se scaldă în noroi.


În zori de zi, nebuna dă cu banul
Latrina Publică îşi face planul.

Al cui e rîndul? Prospătură oare?
Joacă acasă, sau în deplasare?

Nu poate nici o zi să se abţină
Are cisterne de foliculină.

Dă telefoane, viciul o îmbie
Îşi pune cea mai fină lenjerie.

Apoi aleargă sprinten, ca din puşcă
A evadat din casa ca o cuşcă.

Eşarfe colorate, ruj, rimel
Şi-o adiere de parfum rebel.

Nechează ca o iapă fără frîu
Ar trece marea ca pe un pîrîu.

Tot sîngele îi fiebe, n-are frică
Şi pîntecul cel lacom o furnică.

Nici popii cu aghiasmă şi cu cruce
N-o-ntorc din drumul care-n foc o duce.

Transpiră, în delir, ca la galere
Docilă, face tot ce i se cere.

Aude în urechi vorbe porcoase
E excitată-n carne şi în oase.


Fiori electrici îi frămîntă splina
Nu e Dalila - este Mesalina.

În ea se luptă legiuni de draci
N-o poţi salva şi nu ai ce să faci.

Gonflabilă pompată scurt şi des
Îşi trece tot mai mulţi în palmares.

Asemenea bordeluri ambulante
Nu sînt neveste, nu sînt nici amante.

Sînt creaturi de-a dreptul infernale
E mai prudent să nu le stai în cale.

Distrug familii, calcă pe cadavre
Nu merită doi bani aceste javre.

Femeia curvă nu are scăpare
Ea n-are creier - are doar ovare.

Ea e stricată pînă într-atît
Că putrezeşte, mirosind urît.

Nu-i pasă nici de boli, nici de scandal
Nici c-o fac poştă şuţii din canal.

Isterică, ea îşi trăieşte clipa
Fără să-i simtă Iadului aripa.

Fără să înţeleagă, nimfomana
Că s-a făcut amanta lui Satana...
            de Corneliu Vadim Tudor

Gunoaiele politice

Un gunoi e bun, se spune,
Când ca-ngrăşământ se pune,
Însă nu – şi-i evident,
În Guvern şi-n Parlament.
                              de George Budoi 

Povestea porcului

Sunt tare-n regnul animal
Faţă de leu, de elefant sau de şacal.
Eu dacă strănut o dată
Voi gripa planeta toată.
                                          de Lucian Preda 

Unui înrăit ce spumegă

Ce mai tunet, ce mai jale
E la gura dumitale.
Asta-i consecinţa urii:
Gura ţi-e contra naturii.
               de Lucian Preda

Băieţelul şi cadoul

Un laptop i-au dat în dar
Tăticul şi cu mămica,
Dar crezând că e cântar
S-a urcat pe el bunica.
                  de Lucian Preda 

Bârfitorul

Vecinu-mi bârfeşte soaţa
Că mă minte, că ea-i hoaţa,
Dar nu ştie cât de bine
Se simte a lui cu mine.
                         de Lucian Preda 

Natalitatea şi minorităţile conlocuitoare

La ritmu-n care ne-nmulţim,
O să vedeţi că devenim,
Minoritate românească,
Majoritate ţigănească!...
                   de George Budoi 

Boii

Nu e banc, nu e şaradă,
Nu-i putinţă de tăgadă:
N-au ţăranii în prezent,
Câţi avem în Parlament!...
                        de George Budoi 

Testamentul lui Brâncuşi

Ne-a deschis o mare Poartă
Spre o lume diafană
Şi ne-a spus: - De vreţi o soartă,
Trebuie s-aveţi Coloană...!
                           de Marius Coge 

Glumă?

O minciună, ca o zdreanţă,
Zise: Văd că în instanţă,
Adevăru-adevărat,
Încă nu s-a... prezentat.
                     de Georgeta Tretelniţchi

Moş Nicolae

Pe Moşul Nicolae m-am
Supărat, dar rău de tot,
Că mi-am pus pantofii-n geam...
Şi-a plecat cu ei cu tot!
                         de Eugen Albu

Derută

După tragicul regim
Toată lumea azi ne minte,
Şi de-atuncea nu mai ştim
Încotro e înainte.
            de Nicolae Muntean 

Cuvântul de onoare

Ţineţi minte-aici la mine:
Cât e lumea şi pământul,
Cel ce-şi dă uşor cuvântul,
Să fiţi siguri că nu-l ţine!
                        de George Budo




Cum am petrecut de 1 Decembrie

Am sărbătorit la masă
Cu un grup de oameni mari,
Stând alături de o grasă
Fabuloasă... de Cotnari.
                      de Marian Cioacă

Sunt român

Eu din români îmi trag sorgintea.
C-o sfântă dragoste-i iubesc
şi pentru tot ce-i românesc,
oricând, şi braţele şi mintea
şi sufletul mi le jertfesc.
        de Bogdan Petriceicu Hasdeu

Între strigoi

Doi strigoi, pe înserat
Se-ntâlnesc şi stau la sfat:
- Frate-meu, ca între fameni,
Te întreb: Tu crezi în oameni?
             de Romeo Petrasciuc

Dialog cu ospătarul

- Tare-ncet te mişti, Ilie,
Ai cumva discopatie?
- Cred că da. O clipă doar
Să-l întreb pe bucătar.
                 de Mircea Ursei

Inima

Motor de durată lungă
Cât o viaţă să ajungă,
De concepţie divină
Merge cu... adrenalină!
                    de David Boia

Cinegetică

Doar o scurtă precizare,
Ca şi-un politician să ştie,
Când te duci la vânătoare,
Arma nu-i de panoplie!
   de Gheorghe Constantinescu-Gecko

Trenul Vieţii

Un lung tren ne pare viaţa.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.

Fericirile sunt halte,
Unde stăm cât un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.

Iar durerile sunt staţii
Lungi, de nu se mai sfârşesc
Şi în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.

Arzători de nerabdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo ţintă ce-o dorim.

Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe şi dureri,
Noi trăim hrăniţi de visuri
Şi-nsetaţi după placeri.

Mulţi copii voioşi se urcă.
Câţi în drum n-am întâlnit,
Iar câte un bătran coboară,
Trist şi frânt, sau istovit.

Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm şi noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?

Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarne VEŞNICIEI:
Am trăit şi n-am ştiut
                      de Traian Dorz 

Pesimismul

Fii atent că pesimismul
Este ca reumatismul:
Cu cât vârsta-naintează,
Cu atât se agravează!
                 de George Budoi

Faună diversă

Leii îi găsim la zoo,
Păsările,-ades, pe ouă,
Păcătoşii în infern,
Iar măgarii... în Guvern!
                         de George Budoi

Podoabe politice

I-aş băga la apă,
Buni sunt doar de gură:
Sunt inculţi, dar scapă
Perle de cultură.
                    de Valentin David

Soarta-i milostivă

Ne este bine cunoscut
Că soarta este milostivă:
Împerechează un tăcut
Cu o femeie guralivă.
                       de George Budoi

Vorba

Când gândirea este clară,
Vorba-i aur, o comoară.
Vorbe goale se rostesc
Când ideile lipsesc.
                          de George Budoi 


Antrenorului Victor Piţurcă

Sub comanda lui Piţurcă,
România rău o-încurcă.
În zadar ţara-l obligă,
El doar la barbut câştigă.
              de Dumitru Delcă 

Rugă

De eşti dornic de dreptate,
Doamne,-ascultă ruga mea:
Nu da omului cât poate
Şi nici prostului cât vrea!
                de Nicolae Petrescu

Se spune că...

Cine are carte
Are patru ochi.
Vede mai departe.
Dar tot dă în gropi.
              de Dumitru Delcă 


Vor şi ei viaţă de câine

Vrea oricare boschetar
Adăpost, mâncare:
Ba renunţă voluntar
La... sterilizare.
              de Valentin David


Un fel de maidanez

Viaţă ai de câine
Deputat sărman:
Îţi câştigi o pîine
Numai din ciolan
           de Valentin David


Faună

Peştii îi găsim în mare,
Hoţii, rar, la închisoare,
Iepuraşii la câmpie,
Papagalii-n... căsnicie!
                       de George Budoi

Balada omului de rând

Zori de zi plini de miresme…
Noaptea fuge din ferestre,
Soarele sărută roua …
Cetăţean de mâna-doua

Brusc, tresare-n aşternut,
Gemând, saltă în şezut
Ochi-ncercănaţi şi-i freacă –
Poate somnul o să-i treacă.

Caută în jur posac:
“Amărât sunt şi sărac
Fără râs şi bucurii –
Dar bogat în datorii

La băcan, la lăptărie,
La fisc şi la primărie,
Iar Uzina – bat-o vina! –
Mi-a tăiat de ieri lumina.”

Soarele sărută roua…
Cetăţean de mâna-doua
Roboteşte cu mult sârg:
“Mâine, iară-i zi de târg

Şi-o să-mbrac costumul vechi,
Îmi trag basca pe urechi
Şi-o să mă înfund în birt
Să-mi ard sufletul cu spirt.

Să-mi ard sufletul şi gura
Poate potoli-voi ura
Care-mi macină rărunchii –
Trupul, până-n vârf de unghii.

Şi să uit că n-am parale,
Că mă plec cu greu de şale,
Că zadarnică mi-e truda
Şi mă ostenesc de-a surda…”

Seară …zare arsă-n jar…
Stelele timid răsar
Luna râde-n colţul gurii
Peste zbuciumul făpturii.

Peste lucruri cade roua…
Cetăţean de mâna-doua
Rar păşeşte către casă –
Truda, umeri-i apasă.

Ochii-i încreţiţi de riduri
Cufundaţi-s în negre gânduri,
Şi nu văd bolidul care
Iese-n trombă din parcare.

Doar un geamăt scurt – şi gata!
Liniştea-şi lăţeşte pata
Peste zbuciumul făpturii…
Luna plânge-n colţul gurii,

Întuneric de tăciune
Tainic, nopţii doliu pune
Stelele privesc mirate
O surată care cade.

Zori de zi plini de tristeţe…
Când cocoşi-şi dau bineţe
Soarele sărută roua…
Cetăţean de mâna-doua

Liniştit stă în coşciug:
A scăpat de tras la jug
Şi plecând dintre cei vii –
Nu mai are datorii.

Iar în casa cea de tină –
Nici că-i trebuie lumină…
                 de Boris Ioachim


Mama prostiei...

Cred că nu e mamifer,
Cred că e nevertebrată:
La un singur adulter
Naşte mii de pui odată.
                    de Dan Norea

Google+